Fețele lui Kelemen Hunor. Își asumă eșecul alături de Orbán?

Liderii UDMR continuă să creadă că susținerea lor față de Viktor Orbán și Fidesz, partidul acestuia, a fost întemeiată. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, a declarat că formațiunea sa nu are motive „să-și pună cenușă-n cap” fiindcă a susținut Fidesz la alegerile generale de duminică: „Uniunea a făcut ceea ce a făcut şi a spus ceea ce a spus în acord cu marea majoritate a maghiarilor din Transilvania”. Raționamentul e însă doar pe jumătate adevărat, fiindcă maghiarii ardeleni au mers pe mâna lui Viktor Orbán, nu doar datorită investițiilor simbolice și materiale făcute de guvernările acestuia în bazinul carpatic, ci mai cu seamă din cauza propagandei neobosite din ultimii 15 ani. Liderii UDMR au căzut chiar ei în capcana acestei propagande dirijate de la Budapesta prin trusturi de presă susținute cu ajutorul unor inginerii financiare de o parte și de alta a graniței dintre Ungaria și România.

Liderii UDMR au ignorat toate semnele schimbării iminente în Ungaria

Conducerea UDMR s-a făcut că nu vede realitatea și s-a cufundat împreună cu cei 90% de maghiari din Ardeal care au mers pe mâna lui Viktor Orbán în ficțiunile distribuite de mass-media loială Fidesz. Atât de mult au crezut liderii Uniunii că Viktor Orbán și Fidesz vor continua să rămână la putere încât au ignorat toate semnele schimbării iminente: scăderea nivelului de trai, entuziasmul protestelor de la Budapesta, izolarea tot mai mare a Ungariei în interiorul Uniunii Europene, plecarea investitorilor, decăderea sistemului de sănătate, prăbușirea educației și culturii.

Relația de vasalitate a UDMR față de Viktor Orbán și Fidesz era atât de serioasă încât în cele două turnee făcute anul trecut de Péter Magyar în Transilvania niciunul dintre membrii marcanți ai Uniunii nu a vrut să se vadă cu el. Politețea ardelenească a fost înlocuită de orbirea lor politică.

Kelemen Hunor a făcut echilibristică în lunga perioadă electorală din România anilor 2024-2025, susținând politica pro-europeană și pro-Ucraina împotriva discursurilor extremiste venite din zona AUR și Călin Georgescu. Nici azi nu e prea clar dacă era o formă de ipocrizie politică prin care UDMR a fost nevoit să se distanțeze de radicalii naționaliști sau dacă e vorba chiar despre principiile în care crede. Și dacă la mijloc sunt principii, de ce liderii Uniunii au rămas atât de mult în brațele guvernărilor Orbán? De ce nu s-au delimitat de politicile anti-europene, anti-ucrainene și pro-ruse promovate de Orbán?

Cum a putut trăi Kelemen Hunor purtând permanent două măști: una pentru București și una pentru Budapesta? Cum a putut să-l apere pe Orbán când a spus în 2022 la Tușnad că „noi maghiarii nu suntem o rasă mixtă” și de aceea națiunea maghiară va supraviețui: în schimb, țările în care „se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt națiuni”? Cum a putut Kelemen Hunor și UDMR să rămână lângă Orbán când a început să șantajeze Uniunea Europeană? Când a cerut, de pildă, combustibil rusesc contra sprijin ucrainean. Cât de pro-european era Kelemen Hunor când închidea ochii la ceea ce făcea mentorul său politic la Bruxelles, declarându-și în schimb susținerea pentru el la alegerile parlamentare din Ungaria?

Cât de credibil mai poate fi Kelemen Hunor în fața maghiarilor din Transilvania? Care dintre fețele lui mai poate fi luată în serios: cea pro-europeană clamată la București sau cea pro-Orbán, iliberalul pro-rus pe care l-a susținut la Budapesta și în fața maghiarilor ardeleni? Cât de sincer a fost liderul UDMR cu fiecare dintre părți? Dar cu el însuși?

Banii pentru comunitatea maghiară veneau pe două canale diferite

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a alunecat pe panta naționalismului și s-a aliniat în spatele lui Viktor Orbán aproape imediat ce liderul ungar a revenit la putere în 2010, mai exact după ce Marko Bela a plecat din fruntea UDMR. Marko Bela a încercat să păstreze o echidistanță sănătoasă între București și Budapesta, iar în timpul conducerii sale UDMR a intrat pentru prima dată la guvernare, dezamorsând tensiunile interetnice din Transilvania. Apoi, la începutul anului 2011, Kelemen Hunor a devenit șeful Uniunii și a reușit performanța să păstreze UDMR la guvernare în București și să transforme Uniunea într-o anexă a Fidesz în Transilvania. În acest fel, banii pentru comunitatea maghiară veneau pe două canale diferite: controlați și numărați dinspre capitala română și necontrolați prin fundații suveică de la Budapesta. UDMR a avut meritul să susțină propaganda lui Viktor Orbán în așa fel încât maghiarii ardeleni să creadă că doar Ungaria îi ajută cu adevărat, deși în paralel administrațiile din secuime și nu numai, primeau finanțări importante de la guvernul român.

După ce Viktor Orbán a pierdut puterea la Budapesta, UDMR încearcă o repliere, o nouă înțelegere cu învingătorul, cu Péter Magyar și partidul său,Tisza, eventual înainte să apară în presa ungară numele celor din Uniune care au beneficiat personal de afacerile susținute de guvernele ungare din ultimii 16 ani. Între timp, Kelemen Hunor ar trebui să-și asume înfrângerea alături de Viktor Orbán, mai ales că este în fruntea UDMR de 15 ani, o perioadă prea lungă pentru un politician, oricât de talentat ar fi și oricâte fețe poate avea.